Cine nu luptă

Lumini stinse-n beznă,

pipiți pe la unghere

Credeau a trece totul,

de stau fără putere

Își beau cafeaua-ncet cu ochii la

ecran

Noi vrem doar pace-n lume,

de ce să stăm în laț?

Dar dincolo de gard pământul urle

greu

Din stepă vine hoarda,

ucide tot mereu

În cartea veche-i scris pe coajă

din strămoși

Cine-și aruncă arma

e îngropat de ticăloși

Cine nu luptă moare,

lupul nu știe de milă

Nimeni nu-ntreabă oaia bleagă când ștreangul

de gât i se leagă

Tata m-a învățat ține-te de pământ

Cine sabia lasă arde scrum și

mormânt Cine nu luptă moare și

punct

Nici de n-ai o lege nu

doarme nicăieri

Nicio lacrimă nu stinge a fiarei

vre

Voiai să stai la cald ascuns

după cămin

Noaptea te vor târî spre moarte

și spre chin

Frânghia de gât,

un bici adânc pe spate

Să-ți bagi porți străine în foc

și în păcate

Ți-a fost frică să lupți pentru

casa ta

Vei muri ca scura pe care-o

vor călca

Cine nu luptă moare,

lupul nu știe de milă

Nimeni nu-ntreabă oaia bleagă când ștreangul

de gât i se leagă

Tata m-a învățat ține-te de pământ

Cine sabia lasă arde scrum și

mormânt Cine nu luptă moare și

punct

Cinghis a spus:

nu crede în tăcere

Cine deschide poartă se stinge în

durere

Te-ai ascuns în colț,

îți vor lua și pragul

Fierul nu cunoaște milă,

nici oftatul

Cine lasă

brațele jos e deja un hoit

Ridică-te, fi-le loitura