

Rochia albă-i doar o rochie,
O zi frumoasă și-un „da”,
Poți să faci o nuntă mare,
Dar iubirea nu-i de-ajuns așa.
Un act și două verighete
Nu promit o viață în doi,
Căsătoria-i doar începutul
Drumului dintre amândoi.
Nu te grăbi să spui „da”,
Mai întâi învață să te prețuiești.
Nu te grăbi să spui „da”,
Vezi dacă ești iubită cum dorești.
Că iubirea nu înseamnă
Să te pierzi pentru un om,
Ci să fii tu însăți
Și să vă fie bine
împreună. Dacă de la început
Accepți lucruri care dor,
Dacă taci când ești rănită
Doar de teamă să nu-l pierzi,
Nu aștepta ca timpul
Să transforme totul peste noapte.
Respectul se construiește
Din primele zile,
pas
cu pas.
Pune limite cu blândețe,
Spune clar ce nu accepți.
Cine te iubește cu adevărat Va învăța să te respecte.
Nu căuta în căsătorie
Un miracol salvator,
Ce nu merge de la început Rareori se schimbă doar printr-un jurământ.
Mai bine aștepți o vreme
Decât să alegi în grabă.
Mai bine cunoști omul bine
Decât să regreți o viață-ntreagă.
Nu contează cât de mare
Este nunta într-o zi
— Contează cum vă țineți mâna
După ani și ani de zile.
Nu te grăbi să spui „da”,
Alege omul, nu doar nunta.
Alege respectul, liniștea, Alege dragostea adevărată.
Că o viață împreună Nu se clădește într-o zi,
Se construiește zi de zi
De doi oameni care se aleg.
Rochia se păstrează,
Pozele vor rămâne… But iubirea adevărată
Se vede în fiecare zi.